Manastirile din Bucovina
Manastirile Moldovita... Arbore... Putna... Zamca... Sucevita... Bogdana... Rasca... Voronet... Dragomirna... Sfantul Ioan cel Nou... Humor... Probota... Slatina... si multe altele!Manastirile din Bucovina fac sa merite o vizita, in satele parca neafectate de trecerea timpului! Datorita unicitatii si valorii lor artistice, acestea au fost adaugate la Lista cu Mosteniri Culturale Internationale a UNESCO, in 1993.
Vorbim aici de un sir de biserici ortodoxe, care se intind pe cateva sute de kilometri prin zonele muntoase. Manastirile pastreaza intr-o stare admirabila frescele din afara, in ciuda umiditatii ori a ninsorilor puternice din iarna: in culori naturale, stilul iconografic al picturilor prezinta tot acest misticism care se desprinde din arta bizantina.
In secolul al XVI -lea, cand presiunea armatelor otomane asupra statului moldovean era maxima, iar ungurii incercau, la cererea Papei, catolicizarea romanilor, artistii locali au gasit cea mai simpla si directa cale de a transmite contemporanilor, dar si peste veacuri, chintesenta unei traditii milenare.In numai 20 de ani, ei au acoperit zidurile acestor cinci biserici cu o veritabila "Biblie ilustrata".
In anii cand Michelangelo aprecia ca "frescele sunt cele mai dificile si mai indraznete picturi", zugravii moldoveni au creat opere comparabile cu marile capodopere europene. Mai mult, frescele lor ascund taine care nici astazi, dupa mai bine de 500 de ani, nu au fost descifrate.
O taina, pe care ar dori sa o afle toti pictorii si chimistii moderni este cea a culorilor care nu au fost alterate nici de trecerea secolelor si nici de conditiile climaterice aspre. Inspirate din cromatica bucovineana (albastrul cerului, ruginiul intens, galbenul, ocrul, violetul si cinci nuante de verde) culorile - care au devenit faimoase in intreaga lume - continua sa ramana un mister.
O cronica din vremea lui Stefan cel Mare mentioneaza multimea de butoaie cu tuica de prune trimise, periodic, zugravilor. Insa ei nu puteau bea atat de mult si nici timp pentru comert cu bautura nu aveau. De aceea, taina tuicii ajunsese pe santierele lacasului de cult trebuie sa fi fost alta. Exista supozitii, confirmate partial si in laborator ca delicioasa bautura era folosita la tencuiala peretilor si in amestecul culorilor.
O alta taina, comuna celor cinci monumente este aceea ca personajele biblice sunt imbracate in portul localnicilor si au indeletnicirile traditionale ale acestora, desi tipicul religios al vremii era foarte sever in privinta respectarii traditiei de sorginte bizantina.
