Satul Bucovinean - comuna Breaza, județul Suceava
Așezarea geografică a județului Suceava este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului: relief foarte variat (zona de munte 53%; zona de podiș 30%, zona de luncă 17%) și permite acces facil:
Din sudul țării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe autostrada A7 Autostrada Moldovei (momentan doar până la Adjud este construită - 250 km), drumul european E85 (DN2), cu trenul pe ruta București - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Suceava; Din vestul țării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-Napoca - Suceava și pe calea ferată Cluj Napoca - Suceava; Din nord-vestul țării, din Maramureș se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul național DN18 Baia Mare - Sighetul Marmației - Iacobeni; Județul Suceava se află amplasat la intersecția a două magistrale europene: E85 - Giurgiu - București - Suceava - Siret și E576 - Suceava - Dej - Cluj Napoca; În jurul mănăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă.Câmpulung Moldovenesc - situat la 67 km de Suceava, la 45 km de Vatra Dornei, pe drumul european E576, la 200 km între Iași și Cluj Napoca (DN17), 113 km până la Cernăuți și aproape 500 km până la București, ocupă o poziție centrală în arealul Obcinelor și pe axa de legătură între Moldova și Transilvania, prin pasurile Mestecăniș și Tihuța și prin pasul Prislop către Maramureș.
Mai departe, urcând pe firul râului Moldova, la 14 km de Câmpulung ajungem în comuna Fundu Moldovei. Primele colonizări au apărut probabil prin secolul 13, la transhumanța păstorilor maramureșeni. Romanilor li se alătură tipterii (germani) și huțulii de la Braniștea. Relief montan cu altitudini medii ce trec cu puțin de 1200 m. Populația majoritar românească ajunge la 2300 de locuitori și cuprinde satele Fundu Moldovei, Colacu, Botuș, Braniștea. Vatra a folclorului din fostul ocol al Câmpulungului prin virtuozitatea fluierășului Ilie Cazacu, a scripcarului Sidor Andronicescu și a tarafului Flocenilor. Activitate folclorică bogată prin cele trei ansambluri de dansuri populare: Arcanul, Arcașii Bucovinei și Timinianca. În martie are loc de mai bine de un deceniu Festivalul muzicii religioase Buna Vestire.
Atracții turistice: Muzeul Satului, Casa grănicerescă Litu din Botuș, Atelierul de icoane pe sticlă, Lucău, Acces montan pe drum forestier peste Obcina Ursilor spre traseul montan de 45 de km Bobeica - cabana Mestecăniș.
În amonte de Fundu Moldovei, la 27 de km de orașul Câmpulung-Moldovenesc, întâlnim comuna Breaza, formată prin adunarea a 78 de familii huțule în anii 1816-17, singurul sat bucovinean sistematizat de administrația austro-ungară. Așezarea se adâncește între repezișuri înalte, Măgura 1358 m, Corhana 1264 m. Populația de mai puțin de 2300 de locuitori o formează huțulii, românii și un grup de țigani. Comuna este formată din satele Breaza, Breaza de Sus, cu cea mai veche biserică (1776), Pârâu Negri, Pârâu Brezei și Măgura. Acces montan spre Moldovița pe valea pârâului Breaza, prin pasul Păscanu la 1250 m, sub punctul de belvedere Păscanu 1479 m, continuând pe valea Demacuței 28 de km. Drumul forestier început pe firul afluentului Neagra duce pe valea pârâului Sadova în comuna Sadova.
